Ontologie si metafizica la greci : Presocraticii EPUB
by Gheorghe Vladutescu
EPUB
- Information
Description
Lucrarea, un adevarat tezaur de informatii, prezinta trecerea de la archaiologie la ontologie, apoi parcurge gandirea milesienilor, a pythagoricilor si a pythagoreilor precum si viziunea filosofia a lui Heraclit si a lui Cratylos, descrie etapa lui Parmenides si a eleatismul si, in final, prezinta gandirea sofistilor.
Ontologie se face de mult, argumentează autorul, începând cu Thales și Parmenides. Numele însă e de dată ceva mai recentă. Dicţionarele îl pun pe seama lui Godenius, la începutul secolului al XVII‑lea.
Metafizica începe să facă istorie pe măsură ce ontologia intra în criză. Criza ei era drumul către sine, ceea ce înseamnă, către metafizică. Dar numele ei vine din antichitate.
„Ontologia nu „neagă†lumea ci doar o „acoperă†metodic, o pune, adică, aÅŸa cum se zice azi, „între parantezeâ€. Ca să fie ceea ce trebuia să fie nici nu avea cum să procedeze altfel.
Ontologia separă, deci, în vederea unirii; metafizica preia separaÅ£ia, o păstrează. (deci îşi face din ontologie o logică) dar în identitate. Presocraticii sunt tot una cu această teribilă aventură greacă, o altă periegeză (în felul ei, ÅŸi ea o argonautică, o odisee) în lumea atât de alunecătoare, privită din afară, dar cea mai fermă, din lăuntru, a aporiei, ca întrebare, cu răspunsul nu într‑o filosofie sau alta, nu într‑un timp al ei sau altul ci în întreaga istorie ÅŸi în întreaga viaţă a omului ca fiinţă istorică. Zicând după Hegel, „din cupa acestui imperiu al spiritului spumegă infinitatea sa†(Fenomenologia spiritului, p. 458). Adică din această întrebare ce ne măsoară deopotrivă măreÅ£ia ÅŸi slăbiciunea...â€
ÃŽn ordinea metafizicii, primul nivel este acela al instituirii „sistematicisteâ€, într‑o construcÅ£ie determinată. Aceasta este doar structura, reÅ£eaua de prindere, (susÅ£inere) a sensurilor (întrebărilor perene), analogic cam asemenea naraÅ£iunii în epică. Altfel se riscă mari ÅŸi grave incomprehensiuni. Bunăoară, ce este aristotelismul cu cele două‑trei principii decât un proiect care, având intenÅ£ionalitate dincolo de sine, ca atare este cu sens slab, oricum neînstare de a trece în argumente, deci în acea zonă tare a aporeticului. Åži nu este doar cazul lui; poate fi al oricărei metafizici determinate. Se întâmplă că ataÅŸamentele devalorizează; aristotelicienii, în strictă doctrinaristică, hegelienii, heideggerienii, tot asemenea, în cele din urmă abdică de la condiÅ£ia metafizicilor în cauză. Pentru că, se prea poate ca un heideggerian autentic să fie cel care se întreabă în logica heideggeriană a interogaÅ£iei ce este metafizica, dar nu, cât se poate spune aÅŸa, cel ce heideggerizează leneÅŸ. ÃŽn genere, zic, ÅŸi aceasta pe seama istoriei factuale, după cam două milenii ÅŸi jumătate de metafizică, în condiÅ£ia de idealitate, metafizica nu este de ÅŸcoală. Pentru că în metafizică nu se face ÅŸcoală. Starea ei de întrebare, de graÅ£ie, adică, o apără.
Autorul
Information
-
Download Now
- Format:EPUB
- Pages:346 pages
- Publisher:Editura Paideia
- Publication Date:24/02/2023
- ISBN:9786067485431
Information
-
Download Now
- Format:EPUB
- Pages:346 pages
- Publisher:Editura Paideia
- Publication Date:24/02/2023
- ISBN:9786067485431