EPUB
- Information
Description
Cand romanii au adoptat genurile si tehnicile artistice grecesti, nu si-au imitat in mod servil modelele, ci au creat opere de literatura si arta vibrante si originale. Acelasi lucru este valabil si pentru filosofie, in pofida faptului ca bogata traditie filosofica romana este inca prea des tratata ca o simpla nota de subsol pentru istoria filozofiei grecesti. Acest volum isi propune sa reafirme semnificatia filozofiei romane si sa exploreze „romanitatea" scrierilor si practicilor filosofice din lumea romana, straduindu-se sa arate ca romanii, in adaptarea lor creatoare a modurilor de gandire grecesti, au dezvoltat forme sofisticate de discurs filosofic, conturate de propria lor istorie si institutii, concepte si valori - si nu in ultimul rand - de limba latina.
Despre filosofie în Roma veche, nu doar la noi, s-a scris mai puţin, în comparaţie cu interesul arătat altora din Antichitate sau din Orient. Aceasta, poate, mai cu seamă din cauza „vecinătăţii†greceşti care, de altfel, îi va fi fost model, de unde prejudecata că filosofia romană este doar o replică.
Ce-i drept, ca „fenomen originarâ€, filosofia greacă, deopotrivă prin limbaj ÅŸi prin reconstrucÅ£ii, a modelat-o pe aceea romană. Nici nu se putea astfel. Istoria greacă, atâta de bogată ÅŸi valoric exemplară prin înfăptuirile ei în ordine filosofică, nu se putea ignora. „ExperienÅ£a†greacă, de întemeiere, urma să fie preluată ÅŸi amplificată. Dacă romanii ar fi ignorat-o, repetând ceea ce istoriceÅŸte se impusese paradigmatic, nu aveau decât a pierde ÅŸi ei ÅŸi Grecia, la urma urmelor, marea cultură greacă nerodind în altele. AÈ™adar, romanii, de la Cicero, la Lucretius, la Seneca, la Marcus Aurelius, dintre cei mai proeminenÅ£i, în ordinea filosofiei s-au format la ÅŸcoala greacă, fără a rămâne, totuÅŸi la ea.
Mai întâi, filosofia pentru a fi romană avea nevoie de un limbaj potrivit limbii latine. Cicero, îndeosebi, avea să facă trecerea de la limbajul specializat al filosofiei în orizont grecesc, la acela latin. ÃŽn timp, s-a făcut trecerea la limbajul primilor scriitori creÅŸtini de limbă latină, la acela al scolasticii ÅŸi la acela al primilor moderni. Bacon ÅŸi Descartes, primul în Anglia, al doilea în FranÅ£a. La noi, Dimitrie Cantemir ÅŸi Samoil Micu au făcut trecerea de la latina filosofică medievală, la limbajele „naÅ£ionaleâ€. AÈ™adar, romanii nu au fost doar mimetici, ei impunând un limbaj care avea să facă istorie. Mai mult, filosofia romană este atât o continuare a filozofiei greceÈ™ti, cât È™i un mod de gândire substanÈ›ial diferit.
Toate acestea sunt amplu dezvoltate în Filosofia în Roma veche pe care Editura Paideia o oferă tuturor acelora interesaÅ£i de filosofie ÅŸi nu numai, cartea având capitole consacrate ÅŸi filosofiei istoricilor, filosofiei limbajului, filosofiei artei, retoricii. Pentru istoria mentalităţii, capitolul Filosofia erudiÅ£ilor (cu Plinius cel Bătrân, cu Aullus Gelius, cu Macrebius) este nemuritor. Totodată, în partea de încheiere, de la ultimii „antici†la primii „medievaliâ€, se face trecerea firească de la filosofia veche la noua filosofie, proprie creÅŸtinismului.
Atât în formă, cât și în conținut, această carte este o creație editorială de seamă realizată de cunoscutul academician Gheorghe Vlăduțescu, specializat în filosofia din Roma Antică.
Â
„Fără îndoială că, în filosofie, romanii nu reconstruiau asemenea grecilor, dar, erau totuşi, o alternativă la aceştia. Urmându-i, punându-se sub semnul lor, ei n-o făceau decât pentru a învăţa să zboare singuri. Supunerea, deci, ca un fel de viclenie a raţiunii, era prima mişcare, necesară pentru emancipare.†(Gheorghe Vlăduțescu)
Information
-
Download Now
- Format:EPUB
- Pages:358 pages
- Publisher:Editura Paideia
- Publication Date:06/03/2023
- ISBN:9786067484922
Information
-
Download Now
- Format:EPUB
- Pages:358 pages
- Publisher:Editura Paideia
- Publication Date:06/03/2023
- ISBN:9786067484922